Daca ar fi....

Dacă orizontul ar fi o simplă linie ascunsă undeva departe în bucata de cer pe care o poate cuprinde ochiul, aş fi alegat până la epuizare să mă pot împiedica de ea.
Dacă aş găsi într-o zi o frunză albastră aş fi transformat-o într-o sămânţă din care s-ar fi născut un arbore cu ramurile întinse către infinitul universal.
Dacă m-aş fi împiedicat într-o dimineaţă de un cuvânt delicat, l-aş fi ridicat de jos şi l-aş fi preschimbat într-o poezie dedicată tuturor celor dragi.
Dacă mi-ar rămâne într-o dimineaţă urme de visare pe genele abia trezite, le-aş aduna într-o clepsidră şi le-aş lăsa să se scurgă în valuri de efemeritate.



Dacă aş găsi fărâme de sentiment în buzunarele rupte, le-aş modela şi aş crea un om.
Dacă aş putea desena prin văzduh chipurile tuturor prietenilor ar ieşi o piesă de teatru amuzantă şi pop corn.
Dacă aş găsi clipe pentru mine le-aş împărţi în continuare cu ceilalţi...şi aş face un cerc perfect ce în timp s-ar continua cu o scoică spiralată plină de sunet de mare.
Dacă aş putea cuprinde cu mintea universul, te-aş ridica pe cai de vânt şi am pleca către undeva...la capăt de infinit.