Cine esti?
Ce iti pasa?
Imi pari
cunoscuta de undeva, de aceea te-am intrebat...
Da, cu
siguranta, am apartut pe toate calendarele anului trecut, inclusiv pe pagina de
Craciun inconjurata de o infinitate de mucosi urlatori!! De acolo ma stii,
asa-i?
Esti ironica
acum...nu e cazul!
Ba e cazul
sa fiu ironica atunci cand doresc eu, iar cand voi avea nevoie de vreun cineva
grijuliu am sa apelez pentru infiere la tine! Ma jur!
Sesizez si
o doza de sarcasm!
Bravo, cata
intuitie! Am sa te angajez pe post de caine de urma si daca te porti exemplar
iti voi face cadou osul cel mare, hai da din coada acum!
Ma iei si la
misto...chiar nu este cazul!
Serios?!..Ai
dedus tu ca eu as face asta chiar in momentul de fata! Neah...deloc chiar,
vorbeam cat se poate de serios, chiar iti voi da osul cel mare!
Te aperi
din nou, iti este teama sa fii vulnerabila, asa-i?
Stimat
protector, cam cat ar fi salariul dumneavoastra lunar? Poate incheiem un contract ceva...si imi faceti si
vreo oferta de nerefuzat, daca tot trezesc in dumneavoastra atatea sentimente
nobile!
Ce s-a intamplat
cu tine? Ti-am spus ca imi pari cunoscuta...candva te-am cunoscut si nu erai
asa deloc...
Asa cum??? Poate
doar m-ai stiut candva, nicicum cunoscut, nu a fost nici timpul nici momentul
unor noi cunostinte, prieteni aveam suficienti si nu prea te-am vazut prin
preajma lor...sa revenim..probabil ca doar m-ai stiut...si nu-i asa ca am
impesionat...bine ca ti-ai revenit intre timp...si memoria la fel!!!
A prins-o de
brat, a privit-o in ochi si i-a spus: priveste-ma, ma stii sigur!!
Nu, nu te stiu,
poate candva m-ai vazut pe vreo strada sau in vreun bar...chipul tau nu imi
spune nimic...iar memoria nu ma ajuta acum sa imi aduc aminte de tine...cu
siguranta ma confunzi cu cine stie ce figura istorica din existanta ta
mirabolanta...Da-mi drumul, cred ca ar fi cazul sa plec...iar tu sa
uiti...cauta-ma in alta parte sau in altcineva...sau deloc.
Si-a tras bratul
cu forta, s-a rasucit pe calcaie, a privit ironic din nou si a plecat...lasand
in urma pe cea care a fost candva chiar ea...
Ce trist, ajungem sa ne uram pe noi insine, in timp.
RăspundețiȘtergerePS: scrii din ce in ce mai misto in ultima vreme.
Multumesc maxim pentru aprecieri...bine ca ma aflu pe drumul cel bun ...si nu cred ca ne uram cu adevarat doar ni se acreste :)
RăspundețiȘtergere